mai ales de truda de-a nu părea așa
sub zâmbetul cu care ascund osteneala
tot mai de piatră e inima mea
căci se încăpățânează să ducă muntele
pe care lumea îl ridică în fiecare
pe care lumea îl ridică în fiecare
muntele morții ce rămâne din viața
care ne-a fost dată ca să ne doboare.....
viața suptă la creșă învățată la școală
perfecționată zilnic la ”locul de muncă”
făcută din trufia cunoștinței care
nu lasă inima să știe și să plângă
ca să nu se spargă temelia acestei lumi
care-i chiar inima noastră de piatră
și să nu țâșnească din spărtură iubirea
viața oamenilor cea adevărată....
lumea e piatra de pe mormântul iubirii
de-aceea mă duc azi la preot s-o dea
cu puterea celui ce ne-a spus s-o învingem
la o parte de pe inima mea....
de-aceea mă duc azi la preot s-o dea
cu puterea celui ce ne-a spus s-o învingem
la o parte de pe inima mea....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu