icoana

icoana

miercuri, 5 aprilie 2017

suflet orfan

și cărțile lumii tot orfan m-au lăsat
autorii nu știu nici ei să iubească
doar te ajută ca sufletul tău
să știe cumva după ce să tânjească....

și cărțile lumii tot orfan m-au lăsat
flămând la ușa care dă spre moarte
acolo m-a găsit iubirea ta și m-a salvat
dându-mi să sug din coastele ei sparte...

luni, 3 aprilie 2017

spovedania unui poet

tu știi c-aș da toate poemele lumii
și cântecele îngerilor toate le-aș da
pe tăcerea aceea nesfârșită a inimii
în care se-aude respirația ta...

de-aceea scriu, ca să mă țin cu mintea
pe crucea unde toată zarva moare
pănă la liniștea aceea fără nume
unde suntem o singură suflare....

marți, 21 martie 2017

rămână doar

nu credeam să-nvăț a iubi vreodată
biciul tău de funii precum mila ta
dar azi te rog vino cu el și scoate
toată lumea aceasta din inima mea...

tot ce-i negustorie târguială și calcul
tot ce se poate vinde sau măsura
rămână în mine doar Porumbelul
al cărui zbor e dragostea ta....


joi, 9 martie 2017

a doua copilărie

sufletul meu nu știe încă să meargă
decât sprijinit de sufletul său
și viața mea nu știe decât să cadă
din veșnicie mereu...

lovindu-și mâinile coastele gleznele
tot mai rănit dar zâmbindu-mi mereu
îmi ține sufletul și-l învață să meargă
dragostea tatălui meu...

luni, 6 martie 2017

Biserica luptătoare

zilnic pe câmpul de luptă al vieții
tot felul de curve tâlhari și mișei
se strâng să înfrunte armatele morții
doar cu dragostea ta pentru ei....

și sunt mereu măcelăriți până seara
când noaptea oprește cumplitul omor
dar în bezna ce-acoperă câmpul de luptă
zac doar cadavrele păcatelor lor....

zidul

ca de aer ni-s înconjurate făpturile
de-o nevăzută lume de iubire
doar prin rana făcută de poruncile ei
pot sufletele noastre s-o respire...

”să nu te opui celui ce-ți face rău”
”să binecuvintezi pe cel ce te blesteamă”
”să faci bine mereu vrăjmașului tău
și să primești ura lui fără teamă”
 
căci ca în aer ni-s înfășurate făpturile
în dragostea ce nu se poate spune
dar e-n inimi un zid între suflet și ea
ce numai dușmanii pot să-l dărâme...

duminică, 5 martie 2017

dorul

mă încăpățânez să vorbesc despre dragoste
deși eu n-o am, n-o cunosc...
și totuși mi-e doar de ea ca de omul
care trebuia să fiu și n-am fost...

mi-e dor de ea ca de-o parte din trup
în care sufletul meu n-a ajuns
mi-e dor de ea ca de-o bucată de inimă
cu care niciodată n-am plâns....

mă încăpățânez să vorbesc despre dragoste
tot mai mult cu cât îmbătrânesc...
căci mi-e tot mai dor de ea... ca de viața
pe care-ar fi trebuit s-o trăiesc....

sâmbătă, 4 martie 2017

povestea de trezit

”a fost odată ca niciodată
un negustor de pietre prețioase
care-ntr-o zi a dat pe-o piatră
întreaga bogăție ce-adunase...”

așa îmi spui în fiecare dimineață
cu zorii care-mi intră-n casă
nu ca o nouă zi ci-o nouă șansă
să dau pe dragoste întreaga viață....

vineri, 3 martie 2017

iadul iubirii

am venit la tine să mă înveți să iubesc
și tu mi-ai spus cu voce aspră bărbătească
că niciodată n-o să poată iubi
cel care vrea să trăiască....

pe când vorbeai m-a atins dragostea ta
și am simțit în mine iadul tău:
pe cei ce mor singuri într-un ocean de iubire
fiecare pe insula sinelui său...

luni, 27 februarie 2017

Aproapele

eu te rănesc cu fiecare gând
iar rănile tale îmi spală păcatele
chipul tău scuipat de mintea mea
dă feței mele lumina și lacrimile...

cu fiecare bătaie lovește în tine
carnea inimii mele ca o palmă grea
viața mea te ucide și tu cobori în iad
cerând să iei cu tine vina mea...

eu te rănesc mereu și te gonesc
iar tu pleci tăcut cu tot ce mi-e greu
când viața mea te alungă, dragostea ta
rămâne aproapele, tot mai aproapele meu...

sâmbătă, 25 februarie 2017

materia lumii

tot ce atingi tu se preface-n iubire
(azi vor fi iar dragoste pâinea și vinul)
n-am știut că iubirea e materia lumii
că din ea sunt făcute și cuiul și spinul

pân-am văzut cum le-a primit carnea ta
cum sângele tău le săruta în neștire
atunci am înțeles că doare și moare
doar ce nu lăsăm să redevină iubire...

vineri, 24 februarie 2017

căsătorie

ce lung drumul sufletului până la tine!
mi-am străbătut inima și trupul cu greu
să mă scoată din lumea iubirii de sine
n-a putut decât dragostea lui Dumnezeu.

de-acum vom merge amândoi mai departe
după dragostea aceasta nepământească
căci nu știu să-ți spun câți demoni iubito
ne-așteaptă ascunși în dragostea noastră...

îndrăgostirea

pe toți i-au vindecat cuvintele tale
numai pe mine m-au îmbolnăvit
ca niște cuie în minte si-n carne
tot mai adânc m-au rănit...

și n-am înțeles de ce doar în mine
cuvintele tale sapă mereu
decât simțind prin răni cum se-apropie
dragostea ta de sufletul meu...

marți, 21 februarie 2017

apă vie

eu nu-ți șoptesc numele ci îl beau
cu beznele inimii însetate de plâns
doar lacrimile știu să deschidă mormintele
ce-n mine cu vremea s-au strâns...

toți cei pe care n-am putut să-i iubesc
toți cei pe care nu i-am iertat
așteaptă numele tău să coboare în mine
ca o picătură de apă în iad...

eu nu-ți șoptesc numele ci îl beau
cu toată setea morților din mine
mi-e inima un cimitir de neiubiți
în fundul căruia te-am îngropat pe tine...


luni, 20 februarie 2017

tu

Sunt orb când nu te văd în cei din jur
sunt paralitic când n-ajung la tine
și mut când nu îți spun nimic
stând și vorbind cu cel de lângă mine.

Sunt plin de duhuri rele când mi-e teamă
să te îmbrățișez în cel ce-și urlă ura
sunt mort când nu îți simt sărutul
în pumnul care îmi zdrobește gura

căci doar îndrăgostindu-ne de tine
cel ce în iadul inimilor noastre stai
găsim în cearta noastră de tâlhari pe cruci
iubirea care duce-n Rai......

sâmbătă, 18 februarie 2017

primul ajutor

se pare c-am mâncat un fel de măr
ce-avea în sâmburi prima toamnă
și inima ce mă ținea în cer a stat
și am căzut deodată din icoană.

și-acum tu mă săruți stăruitor pe gură
pe ochi pe frunte și pe sânul mut
cu rana care ți-a rămas din mine
tu dragoste din care am căzut...